Ce este minciuna? Cand, cum, unde si de ce mintim? E oare minciuna un rau necesar?!

Este evident ca minciuna este un „mijloc de comunicare” folosit de fiecare dintre noi intr-o masura mai mare sau mai mica in functie de: varsta, cultura, mediu, educatie si evolutia fiecaruia ca om. Dar oare ce reprezinta acest aspect atat de blamat de societate pentru noi, si cum ne influenteaza?


Conform DEX, MINCIUNA = denaturare intentionata a adevarului avand de obicei ca scop inselarea cuiva; neadevar. A da (sau a face) (pe cineva) de minciuna sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi ca cineva a spus un neadevar. A purta (sau a duce, a tine) (pe cineva) cu minciuni = a promite mereu (ceva cuiva) fara a se tine de cuvant; a duce cu vorba. Deprindere de a minti. Inselaciune, viclesug. Fictiune, nascocire, plasmuire. Afirmatie prin care se denatureaza in mod intentionat adevarul; neadevar, inventie, nascoceala, nascocire, nascocitura, neadevar, palavra, plasmuire, poveste, scorneala, scornire, scornitura, (pop.) iscoditura, (inv.) basna, basnire, (fam.) baliverna, brasoava, (fam. fig.) basm, gogoasa, tromboane.
Conform unor personalitati minciuna ar fi:

Byron
Minciuna nu este decat un val subtire ce protejeaza adevarul.

Ioan Gyuri Pascu – In cautarea armoniei
Minciuna este un mijloc elementar de autoaparare.

Susan Sontag
O minciuna este ceva ce nu s-a intamplat, dar ar fi putut la fel de bine sa se intample.

Judith Rossner
Minciuna este un bulgare de zapada ce devine cu atat mai mare cu cat este rostogolit mai mult.

Martin Luther
Minciuna este un adevar cu radacini strambe.

G. Hauptmann
Minciuna este vacanta adevarului.

Am simtit de-a lungul timpului toate aceste sentimente vis-a-vis de minciuna exprimate de cei mentionati mai sus. In opinia mea minciuna nu este decat un rau necesar, insa fara a-ti face un obicei din asa ceva. De ce un rau necesar? Pentru ca societatea acuza minciuna si simultan nu o recunoaste. Pai cum poti sa blamezi minciuna si sa pozezi in sfant sau povatuitor daca tu la randul tau minti sau ai mintit in situatii identice sau cel putin similare. Cum o poti acuza daca tu o folosesti in aceleasi situatii, circumstante?

Conform unui sondaj efectuat in S.U.A., 90% din cei intervievati au declarat ca au mintit cel putin o data in viata. Prin urmare, mai toti recurgem cand si cand la cite o minciuna. Cu toate astea, nu stiu cati dintre noi am incercat vreodata s-o disecam, s-o studiem pe toate partile si din toate unghiurile, sa-i descoperim mecanismele. Sau sa ne intrebam de ce mint oamenii. Si de ce se spune ca minciuna are picioare scurte si ca, asemeni hotiei si iubirii, ea nu se poate ascunde niciodata? „Cine a mintit o data, si-a mancat credinta toata“, spune o vorba veche din popor. Credibilitatea e o forma de bogatie – cit timp esti credibil, sansele de succes sint maxime. Iar cind iti pierzi credibilitatea, nu ti-o mai poti recistiga cu una, cu doua.

Niciodata nu stii cati (sau cate!) isi pot face sperante desarte pe seama scornelilor tale. Minciuna are si ea propriile paradoxuri. Sefilor le plac angajatii care se dovedesc de incredere si etaleaza credibilitate, dar care au, ideal, si o experienţa cit mai vasta. Si cum sa aduni experienta altfel decat muncind? E o presiune, sa recunoaştem – si ea se traduce de nenumarate ori prin minciuna. Candidatii la o slujba se vad adesea nevoiti sa minta, pentru a da mai bine in fata angajatorilor si a avea mai multa credibilitate. Un alt paradox al minciunii (asa-zisa minciuna cu intentii pozitive) se intalneste in familie si intre prieteni sau persoane apropiate. Uneori, ne vedem siliti sa recurgem la minciuni „nevinovate”, tocmai in scopul de a ne proteja apropiaţii, de a evita sa le ranim sentimentele. Insa, ca sa-l citez pe psihologul si psihiatrul american Michael Hurd, „minciuna nu e buna moraliceste. Nu doar pentru ca ea imi perverteste calitatea umana cea mai importanta, aceea de a putea face alegeri corecte si de a lua decizii rationale, cat ca ii priveaza si pe altii, la randul lor, de libertatea de a face alegeri rationale”.

Totusi, de ce se vad oamenii nevoiti sa minta? Pe cat de simpla pare intrebarea, pe atat de complexe ii sunt raspunsurile. Oricine apeleaza la minciuna o face din dorinta tainica de a-si crea in ochii celorlalti o alta imagine decit cea reala. Motivele subiacente ale minciunii sunt insa mult mai diverse.

MINCIUNA IMBRACATA CU UMOR
– minciunele cotidiene –

Minciunica 1

Mama: Ai invatat azi?
Copilul: Da. (Minte)

Copilul isi minte mama, dar, practic, pe el se minte. De ce? Pentru ca era in interesul lui sa invete, iar el, in loc sa accepte lipsa sa de constiinciozitate, prefera sa o ignore si s-o asunda. Nu ar fi fost mai bine pentru el daca ar fi inteles ca are o problema de vointa si ca nu se poate mobiliza si ca din aceasta cauza va avea de pierdut?
Minciunica 2

Iubita: Iti place cum m-am imbracat?
Iubitul: Da, arati foarte bine. (Lui i se pare ca e imbracata cam vulgar, insa nu vrea sa o supere si alege să mintă.)

Ce a urmarit iubitul prin minciuna sa? Sa nu isi supere iubita. Dar de ce sa se supere? Vede oare relatia dintre ei doi ca pe o relatie de subordonare in care gusturile ei sunt acceptate automat de catre el? Ar insemna ca el renunta la o bună parte din personalitatea sa in favoarea satisfacerii ego-ului partenerei. Numai ca aceasta tendinta este una de succes doar in aparenta pentru ca efectele finale nu sunt cele scontate. Se va ajunge in postura in care ea va alege locul unde ei se duc, ce o sa faca, cand etc. Urmatorul pas este ca ea, in ciuda satisfactiei initiale de a avea tot timpul posibilitatea alegerii libere, sa se plictiseasca…de EA pana la urma intrucat el e ca si inexistent. Mai mult, ca sa ma intorc la stadiul initial, seara celor doi riscă sa fie compromisă pentru ca el va fi intors pe dos gandit tot felul de scenarii legate de iubita sa – analizand-o din prisma gusturilor sale…
Minciunica 3:

Baiat 1: Tu mai esti virgin?
Baiat 2: Nu… mi-am pus-o de mai multe ori.(Minte, rusinat fiind de statutul pe care il are in conditiile in care celalalt baiat are foarte mare succes cu fetele)

Ce obtine baiatul care minte? Riscul ca intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat sa se dea de gol si, de-abia atunci, sa se puna intr-o situatie jenanta.
Mai mult, mintind, este clar ca il deranjeaza statutul de virgin. Ca atare, acest baiat isi doreste sa fi avut deja o relatie sexuala cu o fata, lucru care nu s-a intamplat. Si atunci, ce este mai bine? Sa minta si sa continue sa fie jenat de statutul sau ori sa ii recunoasca celuilalt baiat ca este inca virgin si, data fiind notorietatea succesului pe care acesta din urma il are cu fetele, sa ii ceara sprijinul (sfaturi, integrare in alte cercuri etc)?
Minciunica 4

Fata: Te-ai simtit bine in compania mea?
Baiatul: Da, a fost placut. (S-a plictisit teribil, insa alege minciuna ca sa nu o jigneasca pe fata)

Aceasta este minciuna din politete, insa ea este extraoridnar de periculoasa. De ce? In scurt timp, fata il va invita pe baiat sa iasa din nou, iar acesta va avea de ales intre o noua seara ratata si a o minti pe fată din nou, folosind o scuza penibila. Fata, avand la indemana confirmarea ca baiatul se simte bine in prezenta ei, va încerca din nou, iar episodul se va repeta.
Daca baiatul nu ar fi mintit, avea doua variante:
1. Sa ii spună ca el este interesat de alt gen de discutii si ca din pacate, seara nu a fost foarte interesanta. (astfel va scapa de obligatia de a o minti pe fata la nesfarsit si nici nu ii va mai da acesteia sperante)
2. Sa ii propuna acesteia sa discute si despre alte subiecte si sa fie mai deschisa, astfel incat discutiile urmatoare sa fie mai interesante (dandu-i fetei inca o sansa inainte de aplicarea punctului 1).
Minciunca 5

Om 1: Cu cine ai votat?
Om 2: Pai dumneavoastră cu cine ati votat?
Om 1: Cu X.
Om 2: Da, domnule… si eu tot cu X.

Omul 2 minte si vrea sa ii castige increderea Omului 1, insa nu ia in calcul ca singurul mod prin care omul isi exercita vointa in stat este votul. Or, negandu-ti votul, te negi, practic, pe tine ca si individ. E ca si cum nu ai exista. In momentul in care ti-e rusine de ceea ce faci, ti-e rusine de tine, iar asta este, poate, cel mai grav lucru.

Cu toate acestea simt ca minciuna incepe sa piarda din ce in ce mai mult teren in favoarea adevarului spus cu orice risc, cel putin in ceea ce ma priveste pe mine.

Dedic aceste randuri tuturor acelora care au indraznit macar sa se gandeasca ca ar putea sa „ma fenteze”…

Introspectie placuta,

Crys

Un răspuns la Ce este minciuna? Cand, cum, unde si de ce mintim? E oare minciuna un rau necesar?!

  1. oana spune:

    nu, minciuna nu o sa se devalorizeze niciodata; mi-a placut postul tau, mai ales ca eu scrisesem chiar niste reguli pt mincinosu perfect, intr-un post mai vechi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: