2 iunie… 2009 – ziua de nastere: sarbatoare sau obligatie?!

Categoric pentru cei mai multi dintre noi ziua de nastere este serbata intr-un mediu mai mult sau mai putin oficial de serviciu, si este o obligatie pe care nu o indeplinim cu placere. Chiar daca nu vrei sa faci din asta o chestiune publica, exista intotdeauna vreo colega care dezvaluie „secretul” pentru a-ti face o bucurie, crede ea. Si uite asa ajungi in fata faptului implinit. Si totusi daca stau sa ma gandesc mai bine, daca toti beneficiaza de acest tratament, m-as simti izolat sa nu fi beneficiat si eu acelasi tratament… Insa, indiferent daca exista sau nu obiceiul de a cumpara cadou colegului sarbatorit, oamenii se asteapta sa-i tratezi cu ceva, simbolic macar. Si asa, serbarea zilei de nastere atinge cote maxime ale grotescului si ridicolului la serviciu. Aici dintr-o bucurie si o zi mult asteptata „ziua ta”, se transforma intr-o obligatie apasatoare de care vrei mai degraba sa scapi. Pentru ca esti obligat automat sa „faci cinste”. Trebuie sa-i indopi cu fursecuri, saleuri, prajituri, la care se adauga Coca-Cola, Fanta, Sprite si/sau bere dupa caz pe niste indivizi carora nu le-a pasat si nu le va pasa niciodata de tine cu adevarat, si totul e de complezenta facut (aici e problema de fapt).

Dar daca ti-ai permite sa spui aceste lucruri vreodata sau sa dai de inteles ca acesta ar fi modul tau de gandire sau daca s-ar afla se considera pur si simplu ca nu esti in stare sa te integrezi, ca faci opinie separata, ca nu-ti pasa de colectiv, pentru ca deviza este „reusim impreuna”, iar daca iti permiti macar sa gandesti asa ceva au grija ei sefii de tine, eventual la evaluarea profesionala periodica (anuala), daca nu zilnic sa-ti spuna ce fel de om esti in opinia lor sau sa-ti faca viata imposibila. Ca deh’ e mai simplu sa pui etichete pe oameni, situatii, conjucturi, intamplari fara o cercetare amanuntita prealabila! Dar oare s-a gandit cineva vreodata de ce anume e mai simplu si de ce lumea face lucrul asta, pe langa tot bullshit-ul ala ce ei il numesc spirit de echipa? Pentru ca punand o eticheta pe cineva sau pe ceva e mult mai usor sa scoti la iveala si solutia. In momentul in care ai pus o eticheta, fara un studiu de caz amplu, tie ca individ (unul extrem de prost, ca si inteligenta emotionala) iti va fi mult mai usor sa ridici pe cineva in slavi sau sa reprosezi sau sa-i faci ceva, pentru ca a intelege pe cineva, a asculta pe cineva, a dezbate cu cineva chestiunea in sine e mult mai greu, pentru ca e posibil sa nu ajungi imediat la o solutie, iar lumea din ziua de azi e incapabila de foarte multe, dar asta e un alt subiect pe care il voi dezbate separat ulterior cu siguranta.

Revenind, esti obligat sa faci lucrul acesta intr-un fel sau altul, pentru ca atunci cand vine randul altora sa faca cinste, de ziua lor, esti obligat tu sa inghiti fursecurile, Cocla-Cola, berea, etc. Dupa care ti-ai mai creat inca o obligatie, aceea de a contribui cu bani la cumpararea cadoului pentru acel sarbatorit, constand intr-un obiect inutil. Nonsalanta de a nu respecta cutuma nu va pica bine in nici un mediu in care aceasta s-a instalat deja.

E adevarat si faptul ca, pentru altii este, dimpotriva, ocazia de a celebra alaturi de oameni foarte apropiati, colegii de serviciu in speta, un eveniment cat se poate de personal, ba chiar un motiv de a reveni in centrul atentiei. Si mai e adevarat ca sunt si persoane care „cinstesc” colegii la serviciu, cu drag, fara presiuni interioare, si fara vreun scop. Dar sunt mult prea putine acele persoane!

Pentru mine e totusi o sarbatoare aproape intima…

A fost interesant sa observ de ziua mea cine m-a felicitat, cum a facut-o (ce mi-a urat, cum mi-a urat), modalitatile prin care au facut-o: face to face, telefon, sms, mail ba chiar messenger si hi5. E chiar interesant de analizat acest aspect, cat de mult ai contat pentru fiecare, prin modalitatea pe care a ales-o sa-ti ureze vesnicul „La Multi Ani”.

Stiu ca multi au facut-o din obligatie, stiu ca prea putini au facut-o cu drag, stiu ca unii au preferat sa se ascunda in spatele unui sms sau chiar e-mail desi poate intre mine si persoana respectiva exista o legatura mult mai veche si destul de importanta, iar in contrast persoane la care nici nu ma asteptam, din vremuri apuse si-au amintit de ziua mea cu drag, si nu in ultimul rand a existat o persoana care mi-a colorat, infrumusetat ziua de nastere in toate cele 24 de ore incepand cu prima secunda, ma refer la acea persoana care mi-a urat prima „La Multi Ani” si careia ii multumesc, dar cum toate au un pret in viata, azi 3 iunie am platit si nota de plata incarcata cu „fericire” din ziua anterioara, persoanei respective! Si mai stiu ca sunt si persoane care au uitat complet de ziua mea, si nu ma refer la persoane cu care nu mentii o legatura sau nu a existat o legatura stransa ci din contra. Si totusi au fost si persoane care au stiut sa aleaga conform relatiei existente cu ele, modalitatea corecta (face to face, telefon, sms, email, messenger) de a ma felicita. Acelea sunt persoane care stiu ce este aia: onestitate!

Nu in ultimul rand, as vrea totusi sa apreciez gesturile tuturor, indiferent cum au fost facute insa pe paliere de importanta diferite.

Pentru istoria zilei mele de nastere: http://eblogs.ro/cristinel/2007/07/07/istoria-zilei-mele-de-nastere/

P.S. Cat de repede trece timpul si cat de important este cui ii dam timpul, pentru ca aceluia ii dam viata! A se consulta: http://eblogs.ro/cristinel/2007/07/07/in-cautarea-timpului-pierdut/

Un răspuns la 2 iunie… 2009 – ziua de nastere: sarbatoare sau obligatie?!

  1. joy spune:

    Asta e viata, Cris… Eu, la serviciu, am inlocuit prajiturile si fursecurile cu un tort si asta iti usureaza considerabil viata… Depinde si de numarul de „colegi”🙂
    Dar nu asta conteaza, cred, in astfel de momente… Importante sint acele urari care vin din suflet, indiferent la ce ora vin sau pe ce cale sint transmise…
    http://eblogs.ro/gabriella/2009/06/02/la-multi-ani/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: